TUTTI I DIRITTI RISERVATI

© I contenuti di questo blog, se non diversamente indicato, sono di proprietà esclusiva dell'autore/amministratore. Tutti i diritti sono riservati.
Per eventuali autorizzazioni su specifici contenuti effettuare apposita richiesta tramite email all'indirizzo pasplaca@gmail.com .
"passo la vita fuggendo dalla mia ignoranza"
NON CAPISCO...E NON MI ADEGUO!!!
su questo blog non si pubblicano commenti anonimi

lunedì 19 settembre 2011

U vecchiu c'a curuna

Nu jornu chi, ssettatu a ‘rribba o’ mari,
mi gustava u suli chi calava,
vitti nesciri ill’acqua e caminari
nu vecchiu chi rridiva e mi vardava.

Barba e capiddii longhi e ricciuluti,
cu ‘na curuna nta testa e senza rrobbi
mi dava n’impressioni di potenza
e puru di saggezza e santità.

Mi dissi: “amicu, diciti, siti i Rriggiu?
Sta città a mia mi piaci assai,
i so abitanti, inveci, n’e supportu,
e cchiu’ i na vota pi iddi mi ‘ncazzai.”

A mia non mi pariva facci nova,
e mi trovai comu a parrari cu n’amicu.
Ci rrispundia: “su i Rriggiu, jeu vi canusciu!
‘Ndi vittimu atri voti, o è fantasia?”

“Si siti i Rriggiu vui mi canusciti,
aiu tanti facci e puru tanti nomi,
jeu sugnu chiddu a cui si c’è bisognu
i rriggitani cercunu sussidiu.

Sugnu masculu, fimmina, pianeta,
astru diurnu oppure ventu e pioggia,
acqua o focu, nimali o santità,
avi tanti millenni chi su’ ccà!

Cangiai forma e nomi tanti voti
a sicundu di tempu e cunvenienza,
na sula cosa non cangiau mai:
si ci su guai Rriggiu cerca ‘a me presenza!

È vecchiu viziu di vui rriggitani:
di festi e cerimoni vi ddubbati,
d’i cosi d’a città vi ‘ndi futtiti
fino a quandu non siti strati strati.

Quando u surbizzu è fattu bonu bonu
e Rriggiu è cumbinata all’ancall’aria
faciti u sacrificio o a prucessioni,
chi ccà c’è u fissa chi sistema tuttu.

Jeu vinni mi vi dicu, a vui pi tutti,
chi è ura m’a finimu cu sta storia.
Rriggiu avi a capisciri ch’è idda stessa
c’avi a fari u so’ futuru e gloria!

I rriggitani s’annu a rrussigghiari
i ‘nu sonnu chi dura i tantu tempu,
indegni e truffaldini annu a  cacciari,
e allura si, chi poi ponnu parrari!”

U vecchiu si girau mi si ‘ndi vai,
ntall’acqua si tuffau comu un delfinu.
“Ma vui cu siti, qual’esti u vostru nomi?
Siti cchiù rriggitanu i mia, i comu parrati!”

“Vu dissi, aiu tanti nomi e tanti formi,
e sugnu nnamuratu i sta città!
Purtatancilla a Rriggiu sta ‘mbasciata,
e dicitinci ch’jeu sugnu sempri ccà!”

Mentri parrava, u vecchiu si lluciva.
U suli era calatu, ma era jornu.
Iaprendu l’occhi jeu mi nd’accurgia
chi supra a spiaggia aviva fattu un sognu.

Nessun commento:

Posta un commento